Sa nu furi

„Să nu furi”, a opta poruncă primită de Moise, poruncă pe care cei mai mulţi dintre noi ar jura că nu au încălcat-o măcar o dată. Şi conform DEX’98 poate că au dreptate:

FURT, furturi, s.n. Infracţiune care constă în însuşirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia.

Dar Dumnezeu este recunoscut prin calitatea de a spune mult în puţine cuvinte, dau de ce nu, fără niciun cuvînt. La ţară, un pădurar cheamă ProTv-ul din simplu motiv că a găsit o cioată mai ciudată, căreia consătenii îi atribuie diverse semnificaţii. De ce noi ar trebui să ne rezumăm la un singur sens al poruncii cu numărul opt?

Oare copiatul nu este tot o formă de furt? Conform definiţiei, nu: niciun lucru mobil nu este implicat. Conform conştiinţei mele, da. Ne însuşim pe nedrept cunoştinţe pe care nu le avem, sau după caz, ne însuşim chiar munca altuia. Un delict grav, al căreui victimă suntem tot noi. Pînă la urmă, „ne furăm căciula” cum bine spune o zicală.

Furăm astăzi o teorie la ED, o problemă la POO, o temă la PC pentru a avea puţin mai mult timp liber. Căci doar atît cîştigăm. În facultatea noastră studenţii sunt deosebiţi: toţi sunt inteligenţi, toţi sunt capabili. Dar nu toţi muncesc. Cu puţin efort, orice obstacol poate fi doborît, şi vom avea numai de cîştigat. În primul rînd persoana în cauză, care a reuşit pe bune, în al doilea rînd noi toţi, întreaga societate a cărei valoare va creşte.

Multora le place „să-şi trăiască viaţa”. O replică malefică, ce vrea să întoarcă balanţa: eu fac bine că fur dar mă distrez, tu faci rău că înveţi mereu degeaba. Fiecare are propriile ţeluri, dar doresc să precizez că „viaţa” nu e doar acele cîteva ore în plus de distracţie. Viaţa e lungă, iar studenţia e o etapă (sper) foarte mică în vieţile noastre. Într-adevăr, o etapă ce e mai frumoasă cînd tata are destui bani încît noi să ne permitem să cumpărăm o temă şi să petrecem 7 zile pe săptămînă, sau cînd suntem şmecheri, şi învăţăm o singură noapte pentru un examen precum ED (noaptea dinainte, cînd pregătim servitele). Dar să privim în ansamblu, şi să nu ne facem singuri rău. Ai reuşit prin furt ieri, ai reuşit prin furt azi, dar nu se ştie dacă vei mai reuşi să furi şi mîine. Cu atît mai puţin vei mai reuşi să furi cînd te vei afla în faţa managerului de la resurse umane. Profesorii sunt oameni, dar banii fac din om neom, şi nu ştiu cît de îngăduitor va mai fi un angajator cu un hoţ intelectual.

Dacă ai citit pînă aici fără să roşeşti măcar puţin, ba din contră, ţi-a crescut inima gîndind că tu eşti altfel, şi anume mai bun, citeşte în continuare căci rîndurile următoare îţi sunt adresate. În primul rînd felicitări pentru ceea ce faci. În al doilea rînd, fii atent că e greu să îţi dai seama cît de încet mergi cînd te întreci cu melcii. Nimeni nu ştie tot, şi mai sunt multe de învăţat. Făcînd de „enşpe” ori aceaşi temă în mai multe variante nu capeţi o experienţă reală, ci te amăgeşti de dragul unor bani căştigaţi aparent uşor, sau a unor ochi frumoşi. Dacă ai prea mult timp liber, şi simţi că nu poţi asimila prea multă informaţie suplimentară celei din facultate, angajează-te part-time: iei şi bani, şi experienţă. Sau… de ce nu, ia şi tu o pauză.

Mulţi nevinovaţi se plîng de faptul că profesorii nu sunt vigilenţi, şi le permit colegilor să copieze. Sondajul „Credeţi că profesorii încurajează implicit sau explicit copiatul?” prin numărul foarte mare de răspunsuri afirmative, arată acest lucru. Sunt curios ce s-ar răspunde la întrebarea „credeţi că studenţii îşi încurajează explicit sau implicit colegii să copieze?”. Eu cred că da. Şi tu, şi eu, prin tăcerea şi pasivitatea noastră, încurajăm copiatul. Iar cei care fac teme pentru alţii, din punctul meu de vedere, sunt mai vinovaţi decît cei care le primesc. Acum pare că ai făcut un bine, dar răul făcut va ieşi la iveală abia peste ani, cînd respectivul nu se va putea adapta la slujbă.

Studiem la calculatoare, şi asta ne ocupă tot timpul. Măcar să-l ocupe cu folos.

Anunțuri

5 Responses to Sa nu furi

  1. un coleg spune:

    Da, de acord în totalitate. A vinde sau a cumpăra teme aduce mult rău pe lume. Dar nu de asta comentez: am o întrebare, de fapt două:

    1. de ce scrii cu „î” în interiorul cuvintelor? Am observat asta la tine în mai multe locuri. This was the original question.

    2. „Studiem la calculatoare, şi asta ne ocupă tot timpul. ” Îl apreciezi chiar aşa de mult pe individul ăla? Mie mi se pare nesărat şi ipocrit.

    Ştiu că e complet offtopic şi în fond e blogul tău şi eşti liber să nu îmi răspunzi, dar fii convins că sunt doar curios, nu vreau să fiu nesimţit sau să fac zgomot de pomană.

  2. seviyor spune:

    Hai măi, nu se vor face crize mondiale dacă copiem noi o temă, dar vroiam să spun că deşi îţi pare că ajuţi mai mult faci rău colegului dîndu-i o temă de-a gata.

    1. Motivul cel mai simplu ar fi de ordin practic: îâ se tastează cu degetul mic (sau în fine, n-are importanţă degetul) şi este mult mai uşor de atins î-ul decît â-ul. (tastele ] şi \).
    Un motiv mai serios ar fi articolul acesta http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm R.I.P. Pruteanu. Foarte probabil mai sunt si alte motive, dar cred că partea cu tastatura te-a lămurit în mare :).

    2. Nu am acces prea des la TV, foarte rar cînd merg acasă. În acele dăţi cînd mă prinde miezu nopţii la tv, de multe ori aleg emisiunea lui în detrimentul filmelor over 18. Nu ştiu dacă se poate vorbi de apreciere sau respect, e totuşi un mucea care măscăreşte la TV. Pruteanu în schimb merită respectul nostru.

  3. un coleg spune:

    1. Tastatura mea e mapată altfel – am diacriticele formate cu AltGr şi îmi sunt cam la fel de la îndemână cele două litere. Articolul lui Pruteanu (deşi nu îl apreciez teribil de mult ca om) a fost însă foarte interesant. De mult nu am mai citit cu atâta pasiune un text care nu are legătură cu meseria noastră.

    2. Fair enough, eram doar curios despre cultul pe care şi l-a construit Mircea Badea. Aparent nu îi aparţii 😀

    Îţi mulţumesc pentru răspunsuri şi pentru articolul interesant.

  4. Eu cred ca studentii sunt mai vinovati decat profesorii. Eu am avut colegi care aveau bursa de merit si veneau cu fitzuici si servite la examene. Toata grupa stia, dar nimeni nu a zis niciodata nimic…

    Profesorul trebuie sa aiba dovezi ca studentul a copiat sau copiaza. Nu se poate baza doar pe o banuiala. Si sunt cazuri in care nu poate aduce dovezi si ramane cu banuiala.

  5. Laura spune:

    Profesorul incurajeaza copiatul atunci cand spune „Daca mai intorci capul, te dau afara,” cu zambetul pe buze. [punct]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: